Doamna Onuțu, la fel ca mulți dintre primarii Partidului Nostru și dvs vă aflați la al doilea mandat. În tot acest timp, ați reușit să realizați mai multe proiecte în orașul Glodeni, chiar dacă bugetul nu este foarte generos? Prin ce ați îmbunătățit viața oamenilor din comunitate și cu ce bani?

Fiind la al doilea mandat, mă pot mândri cu ce am realizat în această perioadă. Cele mai importante proiecte au fost cele de infrastructură, pentru schimbarea aspectului localității, amenajarea teritoriilor și nu în ultimul timp, îmbunătățirea condițiilor de activitate în cadrul instituțiilor de educație timpurie. Este vorba de înnoirea echipamentului tehnic, a mobilierului, procurarea jucăriilor, materialelor didactice. Bucătăriile au fost adaptate la necesitățile moderne – începând cu achiziționarea cuptoarelor cu abur și terminând cu veselă de inox. Cu suportul organizației Copil, Comunitate, Familie (CCF), care reprezintă în R.Moldova organizația internațională Hope and Homes for Children, cu sediul central în Marea Britanie, am reușit să deschidem o grupă creșă, de care aveam mare nevoie. În lista obiectivelor îndeplinite mai includ amenajarea parcului central din oraș, iluminatul subteran, pavarea aleilor principale, instalarea terenurilor de joacă, a terenurilor sportive, crearea Aleii Scriitorilor. Cu susținerea serviciului de amenajare și întreținere, din oraș, am început construcția platformelor de colectare a deșeurilor, prin procurarea echipamentelor și utilajelor necesare. De mare ajutor ne-a fost Fundația Renato Usatîi, care ne-a oferit în dar două tractoare multifuncționale. Am reușit să extindem cu 20% sistemul de apeduct și canalizare, dar punem accent și pe extinderea iluminatului stradal. Din 2018, orașul Glodeni deține Stemă și Drapel, înregistrate oficial în Armorialul General al Republicii Moldova. Am instalat o stelă mare la intrarea în Glodeni pentru ca oameni să înțeleagă că intră în orașul nostru, un loc atât de drag sufletului meu și pe care vreau să-l văd în rândul orașelor dezvoltate.

Ce idei mai aveți pentru a le oferi cetățenilor din Glodeni servicii de calitate? Și iarăși, vă rugăm să ne vorbiți de finanțare.
Cea mai mare problemă a localității este aprovizionarea cu apă potabilă și prelucrarea apelor reziduale, deoarece depindem întru totul de un agent privat, care captează apele reziduale, dar nu le și prelucrează, creând un impact ecologic asupra localității noastre, dar și a celor din vecinătate. Am depus la ADR Nord un proiect pentru construcția unei stații de epurare și extindere cu 3 km a rețelei de canalizare. Valoarea estimată a proiectului este de 20 de milioane de lei, iar acum acesta se află la etapa de verificare.
Sperăm să avem un răspuns pozitiv, pentru că având propria stație de epurare o să putem vorbi și de revizuirea tarifului pentru apă. Un alt proiect la care lucrez vizează grădinița Nr. 5, pe care vrem să o dotăm cu o cazangerie autonomă. Suntem la etapa de verificare a proiectului ce ține de eficientizarea energetică prin schimbarea acoperișului grădiniței, reducerea consumului de agent termic, prin modernizarea sistemului de încălzire. Am și depus la AIPA dosarul pentru o finanțare estimată de 2 milioane 800 de mii de lei, iar acum suntem în așteptarea răspunsului.
Îmi doresc mult să investim în cultură și educație pentru că afirmația “copiii sunt viitorul nostru” nu este un simplu enunț, pronunțat cu diferite ocazii, este o axiomă și eu cred în acest lucru. Trebuie să muncim, să facem posibilul și imposibilul ca să ne ținem copiii acasă și să le creăm condiții de dezvoltare.
Îmi doresc, de asemenea, să deschid în Glodeni un azil pentru bătrâni și persoanele cu dizabilități, pentru că populația aptă de muncă fuge de sărăcie și își lasă părinții de unii singuri. În oraș există o mulțime de clădiri părăsite, care ar putea fi utilizate, dar acestea se află la balanța consiliului raional. Iată, poftim, un exemplu din care se vede că aceste structure nu doar că sunt inutile, dar ne și încurcă să facem lucruri bune.

În planurile mele figurează și un azil pentru animalele fără adăpost, dar de unde bani. Chiar dacă deschid un astfel de centru cu finanțare externă, în continuare, nu sunt bani pentru întreținere.

Reușiți să convingeți mediul de afaceri să investească în Glodeni? Ce investiții s-ar mai putea face în oraș?

Poziția geografică un pic ne defavorizează. Mediul de afaceri suferă pentru că în localitate nu există industrie, dar suntem una din primele localități care o să obținem finanțare de la Guvern pentru construcția unei zone industriale. Având așa ceva sperăm că vom putea motiva agenții economici să-și investească banii la noi acasă, în oraș. Localitatea va avea de câștigat prin crearea locurilor de muncă, prin dezvoltarea economică, impozitele se revarsă în bugetul local, având în vedere că zona se află în imediata apropiere a orașului.

Va avea cine să lucreze? Întrebăm pentru că oamenii continuă să părăsească masiv Republica Moldova.

Fenomenul migrației nu va putea fi oprit, dacă nu vom avea un proiect de dezvoltare a țării, de care vorbea în campania pentru alegerile prezidențiale Renato Usatîi. Trebuie să reanimăm industria, sectorul sănătății, pe cel al agriculturii, dar este nevoie de oameni, respectiv, ne trebuie specialiști pe care noi nu-i avem și nici nu facem nimic ca să-i producem sau să-i ținem acasă. Eu consider că un plan național de modernizare a țării trebuie să prevadă interzicerea studiilor superioare prin contract și crearea școlilor profesionale sau modernizarea celor care sunt. În acest fel, în universități vor ajunge cei mai buni, așa cum trebuie să fie de fapt, iar restul vor putea face studii pentru a căpăta o meserie sau alta. Un tânăr poate nici nu știe cât de bun electrician este, dar merge la universitate pentru că e prestigios, numai că acolo întâmpină eșec, părinții își îngroapă banii aiurea, el finalizează studiile dezamăgit și neîncrezător. Iată așa ne alegem cu o grămadă de specialiști slab pregătiți, dar cu studii superioare și nu avem deloc tineri instruiți pentru a acoperi locurile de muncă vacante. Dacă vom face schimbări, va avea de câștigat toată lumea. Inclusiv, universitățile și colegiile sau școlile profesionale își vor recăpăta prestigiul.

Acum, banii finanțatorilor externi vin direct în teritoriu? Centru nu se supără că nu poate controla fluxul financiar? Ce credeți?

Se supără sau nu, e problema fiecăruia. Nu ne putem lăuda cu investiții enorme, dar este o mișcare foarte pozitivă, pentru că administrația publică poate gestiona direct acele investiții, fără să fie condiționată de centru și să respecte reguli, care deseori sunt politizate și din cauza cărora au de suferit localitatea și cetățenii ei. Iar prin gestul lor, donatorii externi au taxat puterea centrală pentru gestionarea defectuoasă și deseori bolnăvicioasă a treburilor în stat. Distribuirea banilor pe criterii politice a fost trecută la categoria “așa nu”. Bine era dacă din asta se și învăța ceva, dar nu sunt sigură.

Cât de constructivă este colaborarea cu consilierii orășenești și cei raionali?
La aproape fiecare ședință a consiliului pot să fac infarct, deși, în ultima perioadă, relațiile dintre Primărie și Consiliul raional și cel local se îmbunătățesc încet, dar cu o viteză mult mai mică decât mi-aș dori, pentru că din păcate, la noi, consilierii și-au imaginat că funcția lor e de a coordona primarul, de a-l urmări sau șantaja și nu de a contribui prin idei și propuneri pentru a îmbunătăți viața în localitățile noastre. După mine, totul depinde de educația de acasă, de la școală și din societate. Suntem naivi când credem că vom fi tratați cu respect. Nici pe departe nu-i așa. Oricum, există o tendință de colaborare, ceea ce este salutabil.

Cum calificați atitudinea puterii centrale față de cea locală?
Conducerea țării nu se interesează deloc de viața din teritoriu, nu se implică practic în nimic. Delegațiile vin, se duc, iar noi rămânem cu problemele. De fiecare dată când mă revolt, sunt întrebată: “De ce te agiți? Te duci tu, vine altul, problemele rămân.”

Din câte se vede, nu e ușor deloc să fii primar în Republica Moldova. Ce ar trebui schimbat?

În alte țări, modul de administrare e diferit. Atâta timp cât există un sistem care funcționează, e ușor să lucrezi. Totul e în regulă și ține de resursele umane, dar la noi primarul e pus în situația de a se descurca și de a soluționa probleme care nici măcar nu intră în obligațiile lui (ambulanță, pompieri), oamenii vor ajutor, dar primarul e obligat să execute legislația.

Vorbind de legislație, ce schimbări ați face pentru ca primăriile să obțină pârghii reale, inclusiv financiare, pentru a rezolva problemele comunităților?

O problem mare din legislație ține de domeniul achizițiilor publice. Contestațiile interminabile ne-au împiedicat să utilizăm bani și să executăm lucrări. Procedura de achiziții trebuie revizuită. Aș schimba legislația privind salarizarea funcționarilor publici, anume din administrația publică locală. În present, în Primăria Glodeni există 2-3 funcții vacante. Nu avem cu cine să lucrăm, iar cei care vin, stau un pic și pleacă. Autonomia locală nu este funcțională. Trebuie să ni se întoarcă acele 50% din impozitele agenților economici. De mai mulți bani este nevoie și în teritoriu. Fără o finanțare adecvată, orașele mici mor. Avem nevoie de un plan urbanistic pentru localitate, altfel nu ne putem dezvolta. Dar de planuri urbanistice noi au nevoie toate orașele din țară, pentru că cele în baza cărora activează sunt demult depășite de vremuri.

Nemulțumirea cetățenilor față de statul Republica Moldova crește de la o zi la alta. Este îndreptățită această nemulțumire?

Toți politicienii promit, dar când vine la putere nu fac nimic, iar lumea se dezamăgește. În ultima perioadă remarcăm schimbări zero, haos total, nu se iau decizii, migrația continuă, lumea e săracă și flămândă. Toate acestea stau la baza nemulțumirii oamenilor. Și noi, administrația publică locală reprezentăm statul, dar suntem limitați în acțiuni. Prin urmare, avem nevoie de schimbări serioase și care să pornească de sus în jos.